Cuvinte

[Verse 1] Îmi ingijesc fața, nu-i spune microdermabraziune E un teren pietros în care toți se rod, ce coroziune? Grijă de cărare, ia reziduuri din noțiune Creează propriile substanțe demne de mențiune Epidermele-n acțiune, zgribulesc și crește părul Intru-n rap și-l savurez cum face viermele cu mărul Ies din underground, fără să am piese simple Flămând fără de preget iau statistici-mănânc multe plăcinte Textul ăsta-i retardare ca Axinte Miroase-a bine încă de când m-am apucat și-mi place că se simte Pun.. gânduri nebuloase ce devin precise oricând Sunt.. vânturi ranchiunoase ce te bat din când în când Sunt tranturile la care mă iau când sunt plăpând Petalele-s țepene și când pistilul e mai blând Cultura mi-o dezvolt când văd că am grădina aproape Am crescut în sevă ca răsad și am răsărit în toate Cinste, sinceritate, curtoazie, bunătate Nu-i semeție în spate, nici urmă de răutate D-aia fac un brand din a mea "sănătate" Ca atunci când o să luați tricoul peste voi să fie calitate Ăsta-i centrul meu de regenerescență Mă simt prezent într-o absență De care nu pot să mă mai dezlipesc Scriu pe tastatura ființei ce văd că n-are buton de ESC Gândul îmi zboară la seriozități Decolează de pe creier, făcând pluta pe animozități Pacea stă deasupra, prin urmare, fiindcă Dacă la subsol se întâmplă dubiosenii, nu înseamnă c-o să și prindă Îs filme proaste ce n-o s-atingă Lista lui Schindler Unii se uită sus doar când le cade-n cap o ghindă Lumile lor nu mă privesc ca-ntr-o oglindă Că timpul ăsta-i ca o bonă ce mereu te schimbă Tu ferește-te de cel ce sare la gât ca gargara Găsește-te cu cerul când te rătăcește marea Sau găsește-te cu mine, vând zare cu amănuntul Ăștia dau autografe, pe când eu îți dau cuvântul Nu le-ntinde mâna că nu știu să ia măruntul Dacă dau totul azi, nu mai are haz curandul De ce să fim fazi și falși, și nu fascinanți Lucrându-ne cum fac bunicii cu pământul Spune-mi tu ce crezi, ce prinzi, ce vezi doar Ca să spun după că pierzi, te-ntinzi, cedezi iar Ce scriu e bun de pus în ghilimele și-apostrofuri Să nu m-apostrofezi, nu bag în seamă orice "off-uri" S-ai boală pe mine e chiar bizar Eu știam că muzica tre’ să ia locul unui masaj cerebral Dar observ tabere ce-nca se ceartă În loc să facă focul, și să se-așeze una lângă cealaltă E arta ce îmi ține compania ca o marcă Mă-ncarcă.. știu sigur, mă-ncearcă Nu e dar, nu e poate, nu-i parcă Nu-mpac orice mâță ce vrea să mă toarcă Îmi continui viața până ajung în top Mă bag adânc în ea dar știu mereu cum să mă scot Și-nchei furtuna asta albă cu un ultim strop Încă am încredere că n-ați pierdut liniuța dintre Hip și Hop [Verse 2] Direct de la muncă mă pun Să-mi vizitez mințile, mutate-n cătun Alb-negru firul narativ, părul cărunt Sunt purtat de vânt, pace pentru mărunt La muncă m-ascult, m-ascund, m-ascut La muncă mă "eye", mă "leg", mă "foot" Am un plan mare, va deveni mamut Albumul nu l-am început, dar deja a rupt Doare spatele de ceva timp, sunt rupt Nevoia de masaj, pasaj, sărut Poezie dragă și nimic mai mult, punct Sunt o felie-ntreagă... un scut muribund Din scurt, furibund, până mă pun la calc’ Sunt șifonat, dar caut fier în sânge să-mi calc Din cruntele reziduuri de mahnie ce-mbarc Iau sutele de ghiduri și mă duc într-un parc Iar cutele făcute în urma dramoletelor Direct frecție la picior ca blana ghetelor Ajung 'acolo' altfel, nu prin Vamă, fetelor Deviza mea deviază rolul amuletelor Orașul vrea: dumă după dumă după dumă Țara vrea: du-mă după! du-mă după! du-mă! Aleg ce-mi e aproape, aproape mă sugrumă Km care ne separă de cutumă Vreau să beau țuică lângă ciorba lu’ mamaie Să tușesc noxele, să mă hrănesc cu aer Să mă feresc de cei ce vor să le moară mama e Tragicomic, n-am plecat din Mureș să mă-ncaier Vreau să m-așez în fân și să trăiesc clișee O fereastră mare, să nu văd ghișee Să mă uit la stele că mă cheamă noaptea Iar dimineața totul va rămâne o idee Mă aflu pe pământ să liniștesc apele Mă caut pe cuvânt, sinele să m-apere Iau străduință și răbdare-n loc de haltere Nu mă iau cu altele, îs între ca mulatrele Dar alung ploile fără să-mbrac manta Învârt pixul care derulează banda Prin crăpătura din perete văd planta Și sucul meu organic poate mări fanta [Verse 3] Imprim cuvintele, nu rămân fără, tot timpul o să car tușul După mine, piese pe țeavă gen cartușul, clar dusu-i O prioritate, spăl păcatele toate Am mințile numai curate și d-aia rahatul rămâne departe Car tun ca Network, car eu bombele, carbid Puști de revelion, piese de bubuie-n casă-partid Iată.. foi albe pentru texte negre, shit Mă uimesc pe zi ce trece, primesc 10 negreșit Nu mă bag în pat ca pușca, nu rămân blocat în cușca de Șobolani, vai ce golani, îi sparg și fără kush ca Dre Tu nu mă mușca de mânecă, nu-și are rostul, fugi tare! Nu-mi miroase-a bine chiar dacă ți-ai dat gâtul cu Chanel În cazul meu se-ngroasa corzile dacă mă prind de.. Că subțire niciodată, o fac din nou gen păpăraie Muzica asta te bagă-n transă ca Armîn, strofe grele Noi simțim la fel și fără s-avem pe carne aceeași piele [Hook] Sar caii ca Ferrari Dau spuma ta deoparte ca berarii Nu-i nevoie să te pierzi în detalii Lasă lanțul și pune-te pe medalii [Verse 4] Am destul răgaz să mă conectez, să mă calibrez, să mă corectez Anotimpul mă pune să mă colectez, să mă decuplez Hârtiile zboară prin cameră, scriu o grămadă și nu decupez Mă pun în poziția de mobilizare cu cine vrea plm să conlucrez Colțu-i tare - oamenii slabi de vâna se-apucă de frământare Sortu-i mare - bucătar în stare să nu le mai dea de mâncare Mențin echilibrul ca polobocul, stau la curățare Ce cruțare? Ăsta-i doar avertismentul de rigoare Până la urmă trebuia să mă bag, c-aveam de arătat eu vouă Celor ce-mi veniți cu 2 piese bune în loc de 9 Vă luați castane peste cap de parcă-i toamnă 'Oi sta cu capu-n gol, dar nu mă fac că-mi plouă-n palmă Oi stau cu capu gol în turmă ce nu-i trează Și același gând ce trece se reverberează, cum că: Degeaba m-au crezut vreun prunc ce defilează Fiindcă cei ce nu mă înghițeau acum mă savurează